Sa nu te-ncrezi!

Sa nu te-ncrezi, te rog fierbinte
In roua de pe flori.
Dar nici in dulcile cuvinte
A celor muritori.
Sa nu te-ncrezi in ce straluce
Si pare-asa frumos,
Frum`setea trece si se duce
Ca tot ce-i de prisos.
Sa nu te-ncrezi in vrabioara
Ce-ti bate iarna-n geam,
O vei primi, dar, primavara
Te va lasa orfan.
In vantul care sufla rece
Si-n praful ce il vezi,
In umbre si in tot ce trece,
Iti spun, sa nu te-ncrezi.
Sa nu te-ncrezi prea mult in altii,
Chiar daca te iubesc.
Adeseori pana si fratii
La greu te parasesc.
Sa nu te-ncrezi nici chiar in tine
Sau in frumosu-ti dar.
De cate ori vrand sa faci bine
Te-ai inselat amar?