Semnul

Ma uitam in jur.. cautam un umar, un sprijin. De multe ori nu-l mai vad, am obosit..nu mai vad drumul cel lung.. pe care am pornit.. Am ajuns la rascruce, nu vad semnul.. nu vad nimic din ce mi-ai povestit..Trebuia sa-mi dau seama ca asa v-a fi..
Te-am "citit"..pareai un povestitor mediocru.. Nu trebuia sa ma incred in tine.Trebuia sa pornesc orbeste. Sa nu mai intorc privirea.. sa te urmaresc.. sa vad daca e bine.. M-ai incurcat. Stiam cand am inceput sa urc.. Stiam sau cel putin asa credeam. Te stiam langa mine.. te stiam acolo..
Dar ai ales sa fugi.. sa alergi pe calea cealalta..de care mi-ai spus pe soptite..Recunosc, atunci nu am inteles sau nu am vrut sa pricep ce-mi sopteai..Of.. eram tanara.. plina de sperante.cum sa te cred??
M-ai incurcat.. mi-ai oferit ceva si nu am stiut daca e bine sau nu sa primesc..
Despre cine vorbesc??
Ei na.. despre destinul meu, al tau, al lor..Cel care ne sopteste, ne indruma pasii.. dar noi ne incapatanam sa nu il bagam in seama.. Dar , ce e scris .. in stele.. e al tau.. Se adevereste, vrei nu vrei.. Ce a inceput cu "A fost odata" se sfarseste..Si el stie . Si-ti spune.
Dar nu vezi drumul..calea..te ascunzi.. precum strutul.. daca tu nu vezi.. iti zici "ei nu o sa mi se intample tocmai mie"..si na ti-a pus o piedica .. de-a lungul drumului..te-ai trezit tocmai langa semnul pe care nu-l vedeai sau.. te minteai ca nu-l vezi..Ei si??...